Tudor Hubati, consilier local în Consiliul local Sulina, fost ofițer în Poliția de frontieră.
Sunt tot felul de povești. De la morunul prins și târât în barcă, de pe care a scos bani cât să-și ia o barcă nouă și setci noi și a băut până dimineață săptămâni în șir, până la tragediile pierderii sculelor… Este efectiv un Vest Sălbatic. Așa cum alții în Vestul Sălbatic săpau, făceau mine, scoteau minereu, îl spălau, este același lucru care se întâmpla și în baltă. Întindeai sculele, intra pepita, nu intra pepita, mai aruncai în altă parte, ieșea pepita. Primul lucru pe care îl făceai, te duceai în cârciumă, că așa este normal și firesc în orice goană a aurului. Nu s-au îmbogățit în Vestul Sălbatic cei care făceau minerit, ci cei care vindeau alcool. În Deltă s-au îmbogățit de asemenea cârciumarii, că acolo se duceau pescarii să bea cu banii pe care îi câștigau. Reușeau să dea un tun, beau de fericire. Aveau o pagubă, beau de necaz. Asta e. Și povești sunt. Sunt multe povești cu pescari. Cu pecari care au câștigat bani, cu pescari care au continuat activitatea asta că oameni serioși, care au făcut-o că pe o meserie și că pe o investiție și că orice investiție s-a dezvoltat așa cum trebuie. Și pescari care au dat azi un tun, mâine au avut o pagubă și tot săraci sunt și au fost în continuare. La fel ca în orice activitate, nu e nicio deosebire.
